admin Aparatul foto pentru începători se alege după ce vrei să fotografiezi
Telefoanele de astăzi fac fotografii excelente în lumină bună, iar pentru majoritatea oamenilor sunt suficiente. Un aparat foto dedicat își arată însă avantajul în câteva situații precise: portrete cu fundalul estompat natural, sport și animale în mișcare, fotografii de seară fără zgomot și fără efectul pictat al procesării automate, zoom optic real și controlul complet asupra imaginii.
Prima întrebare înaintea cumpărării nu e marca ori numărul de megapixeli, ci ce vei fotografia cel mai des: copiii prin casă, călătoriile, natura, sportul ori evenimentele.
Fără oglindă sau cu oglindă
Aparatele cu oglindă, care au dominat fotografia avansată timp de decenii, sunt înlocuite treptat de cele fără oglindă. Acestea sunt mai mici și mai ușoare, arată în vizor exact imaginea finală, cu expunerea corectă, și au autofocusuri care recunosc ochii oamenilor și ai animalelor. Aproape toți producătorii mari și-au mutat dezvoltarea pe ele.
Aparatele cu oglindă rămân o variantă bună pe piața second-hand, unde se găsesc corpuri și obiective la prețuri mici, cu baterii care țin mult.
Senzorul, inima aparatului, și megapixelii
Dimensiunea senzorului contează mai mult decât numărul de megapixeli. Senzorul complet, numit full-frame, are 36 pe 24 de milimetri, cât un cadru de film clasic. Senzorul APS-C, cel mai răspândit la aparatele de început, are aproximativ 23,5 pe 15,6 milimetri. Sistemul Micro Four Thirds folosește un senzor de 17,3 pe 13 milimetri, care permite aparate și obiective foarte compacte. Prin comparație, senzorul principal al unui telefon are, de obicei, sub 10 milimetri latura mare. Un senzor mai mare captează mai multă lumină, ceea ce înseamnă mai puțin zgomot în lumină slabă și un fundal estompat mai ușor de obținut. O fotografie printată la format A3, la calitate foarte bună, cere aproximativ 18 megapixeli. Pentru ecrane, chiar și pentru un televizor 4K, ajung 8 megapixeli. Aparatele de 20-26 de megapixeli acoperă, așadar, tot ce are nevoie un amator. Rezoluțiile foarte mari, de 40-60 de megapixeli, sunt utile pentru decupări masive și printuri uriașe, dar cer carduri mai mari și calculatoare mai puternice.
Obiectivul contează mai mult decât corpul
Corpul aparatului se schimbă la câțiva ani. Obiectivele bune se păstrează decenii. Obiectivul din kit, un zoom de tipul 18-55 de milimetri, e versatil, dar destul de puțin luminos.
Prima investiție recomandată de aproape toți fotografii e un obiectiv fix, luminos, cu diafragma de f/1,8, de exemplu un 50 de milimetri ori unul echivalent pentru senzorul aparatului. E ieftin, ușor și oferă portrete cu fundal estompat și fotografii în interior fără bliț, pe care obiectivul din kit nu le poate face. Pentru călătorii, un zoom universal, de tipul 18-135 ori 24-105 de milimetri, acoperă aproape orice situație cu un singur obiectiv. Pentru sport și animale, un teleobiectiv de 70-300 de milimetri aduce subiectele aproape.
Triunghiul expunerii
Trei setări controlează lumina. Diafragma, notată cu f și un număr, e deschiderea obiectivului. Un număr mic, f/1,8 ori f/2,8, înseamnă multă lumină și fundal estompat. Un număr mare, f/8-f/11, înseamnă totul clar, de aproape până departe, potrivit pentru peisaje.
Viteza obturatorului e timpul în care senzorul primește lumina. O miime de secundă îngheață un copil care aleargă. Pentru fotografii din mână, fără tremur, o regulă veche spune că timpul nu trebuie să fie mai lung decât 1 împărțit la distanța focală: la un obiectiv de 50 de milimetri, cel puțin 1/50 de secundă. Stabilizarea din aparat permite timpi mai lungi.
Sensibilitatea, notată ISO, amplifică semnalul. Valorile mici, de 100-400, dau imagini curate. Cele mari, de 3.200-6.400, permit fotografii în întuneric, cu mai mult zgomot.
Primele setări, lumina și compoziția
Modul complet automat e un început, dar nu învață nimic. Modul de prioritate a diafragmei, notat cu A ori Av, e cel mai bun pas următor. Fotograful alege diafragma, pentru fundal estompat ori pentru claritate pe toată adâncimea, iar aparatul calculează restul. Sensibilitatea poate rămâne pe automat, cu o limită superioară setată în meniu. Fotografierea în format RAW păstrează toată informația captată de senzor și permite corectarea ulterioară a expunerii și a culorilor. Fișierele sunt mai mari și cer editare. Mulți începători aleg ambele formate simultan. Cele mai frumoase fotografii se fac în prima și în ultima oră de soare, numite de fotografi ora de aur, când lumina e caldă, joasă și moale. Soarele de la amiază dă umbre dure pe fețe. Regula treimilor, cu subiectul așezat la intersecția liniilor care împart imaginea în 3 pe orizontală și pe verticală, dă compoziții mai dinamice decât centrarea. Liniile drumurilor, ale gardurilor ori ale râurilor conduc privirea spre subiect.
Filmările
Majoritatea aparatelor moderne filmează la rezoluție 4K. Pentru video contează însă alte detalii: autofocusul continuu, stabilizarea, ecranul rabatabil pentru autofilmare, intrarea pentru microfon extern și limita de timp a înregistrării. Cardurile trebuie să aibă viteza de scriere potrivită, marcată pe ele, de obicei cel puțin clasa V30 pentru 4K.
Aparatul second-hand
Un aparat folosit e adesea o afacere bună. Câteva verificări sunt esențiale. Numărul de declanșări ale obturatorului, care se poate afla cu programe speciale, arată uzura: multe obturatoare sunt proiectate pentru 100.000-200.000 de cicluri. Senzorul se verifică fotografiind cerul senin la diafragmă închisă, ca să se vadă praful. Obiectivele se privesc în lumina unei lanterne, pentru zgârieturi, ceață ori filamentele unei ciuperci, frecventă la obiectivele ținute în locuri umede.
Accesoriile care contează de la început sunt puține: o baterie de rezervă, un card rapid, o lavetă de microfibră și o geantă căptușită. Restul vine în timp, după ce primele 1.000 de fotografii arată ce îi lipsește, de fapt, fotografului.
