admin Stresul psihic nu afectează doar gândirea sau dispoziția emoțională – el are efecte clare asupra corpului, uneori chiar mai vizibile decât cele mentale.
De fiecare dată când ne simțim anxioși, tensionați sau copleșiți, corpul nostru reacționează instinctiv, iar anumite grupe musculare se încordează automat.
Aceasta este o reacție ancestrală de tip „luptă sau fugi”, însă în viața modernă, lipsa unei eliberări fizice a tensiunii duce la rigidizarea cronică a unor mușchi.
- Mușchii gâtului și ai umerilor
Printre cei mai sensibili la stres se numără mușchii trapez și mușchii suboccipitali, localizați în partea superioară a spatelui și la baza craniului.
Oamenii care lucrează mult la birou, în fața unui calculator, tind să își încordeze umerii, să își apropie capul de monitor și să își contracte involuntar gâtul. Acest lucru poate duce la dureri de cap tensionale, senzația de gât „înțepenit” sau chiar vertij.
- Mușchii maseteri (masticație)
Un alt grup muscular care reacționează vizibil la stres este cel al maxilarului – în special mușchii maseteri. Persoanele anxioase sau sub presiune tind să își încleșteze maxilarul, chiar și inconștient, în timpul zilei sau noaptea, prin bruxism (scrâșnitul dinților).
Pe termen lung, această tensiune poate duce la dureri mandibulare, disfuncții ale articulației temporomandibulare (ATM) și chiar migrene. Tehnicile de automasaj al feței și relaxarea conștientă a maxilarului pot ajuta la prevenirea rigidizării.
- Diafragma – mușchiul uitat al stresului
Diafragma este principalul mușchi implicat în respirație, dar și un punct central în reacția corpului la stres. În momentele de anxietate, respirația devine superficială și rapidă, iar diafragma nu mai lucrează eficient, blocându-se într-o poziție înaltă.
Aceasta poate duce la o senzație de lipsă de aer, dureri în piept sau disconfort abdominal. Exercițiile de respirație diafragmatică profundă sunt printre cele mai eficiente metode de relaxare.
- Mușchii spatelui inferior (lombari)
Stresul cronic afectează și zona lombară, în special mușchii erectori spinali. Mulți oameni raportează dureri lombare fără a avea o cauză fizică evidentă – cauza este adesea psihologică.
Tensiunea acumulată se reflectă în spate, mai ales în cazul celor care își reprimă emoțiile sau trăiesc cu un sentiment constant de „povară”. Un program de întindere, yoga sau pilates, poate ajuta la eliberarea tensiunilor din zona lombară.
- Mușchii fesieri și psoasul
Mușchiul psoas – numit adesea „mușchiul sufletului” – leagă partea inferioară a spatelui de femur și are o legătură directă cu sistemul nervos simpatic. În perioadele de stres, acest mușchi se contractă automat, ceea ce poate duce la disconfort în zona șoldurilor și a pelvisului.
Tensiunea fesierilor, în special a mușchiului piriform, poate provoca și dureri care iradiază spre picioare. Aceste tensiuni sunt frecvente la persoanele care stau mult timp jos, dar și la cele care se confruntă cu stres emoțional intens.
Mușchii nu mint. Ei reacționează rapid și precis la fiecare stres, frustrare sau emoție reprimată. În timp ce mintea poate masca sau ignora sursa disconfortului psihic, corpul nu uită. De aceea, masajul terapeutic, exercițiile de respirație, mișcarea regulată și tehnicile de conștientizare corporală sunt esențiale pentru menținerea unei stări de sănătate complete.
