admin Algele reprezintă un grup divers de organisme fotosintetizante, esențiale atât pentru mediul acvatic, cât și pentru viața pe Pământ în ansamblu. Ele fac parte din regnul Protista sau, în cazul formelor mai complexe, din regnul Plantae, fiind întâlnite în oceane, lacuri, râuri și chiar pe soluri umede sau pe scoarța copacilor.
Caracteristicile algelor
Algele se deosebesc de plantele superioare prin faptul că nu au rădăcini, tulpini și frunze adevărate. În schimb, corpul lor se numește tal și are forme variate: de la celule microscopice, până la structuri pluricelulare de câțiva metri lungime. Ele sunt organisme autotrofe, realizând fotosinteza cu ajutorul pigmenților precum clorofila, carotenoizii sau ficobilinele.
Dimensiunile lor variază de la specii unicelulare, invizibile cu ochiul liber, până la alge gigant, cum sunt kelpul și algele brune, ce pot atinge lungimi de peste 30 de metri.
Clasificarea algelor
Algele se împart în mai multe grupe, în funcție de pigmenți, compoziția chimică și structura lor:
- Alge verzi (Chlorophyta) – bogate în clorofilă, se întâlnesc frecvent în apele dulci și contribuie la producerea oxigenului.
- Alge brune (Phaeophyceae) – trăiesc în special în apele marine reci, fiind utilizate în industrie datorită alginatului pe care îl conțin.
- Alge roșii (Rhodophyta) – prezente în mări tropicale, sunt surse de agar și caragenan, substanțe folosite în alimentație și cercetare.
- Diatomee – alge microscopice cu pereți celulari formați din dioxid de siliciu, foarte importante pentru producerea oxigenului și pentru formarea sedimentelor de diatomit.
- Dinoflagelate – alge unicelulare, uneori bioluminiscente, dar responsabile și de „mareea roșie”, fenomen dăunător pentru fauna marină.
Rolul algelor în natură
Algele sunt adevărate „fabrici de oxigen”. Se estimează că ele produc peste 50% din oxigenul de pe planetă, contribuind la echilibrul atmosferei. Totodată, formează baza lanțurilor trofice acvatice, fiind hrana de bază pentru zooplancton, pești și alte viețuitoare marine.
În plus, algele contribuie la reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, având un rol important în combaterea schimbărilor climatice.
Utilizarea algelor de către oameni
Algele sunt folosite de mii de ani în alimentație, medicină și industrie. În Asia, algele roșii și brune fac parte din dieta zilnică, fiind bogate în vitamine, proteine și minerale. Substanțe precum agarul și caragenanul, extrase din alge, se utilizează în industria alimentară pentru gelifiere și stabilizare.
În medicină, compușii bioactivi din alge au proprietăți antivirale, antibacteriene și antioxidante. De asemenea, algele sunt studiate pentru producerea biocombustibililor, datorită conținutului lor de lipide.
Algele – între beneficii și riscuri
Deși majoritatea algelor sunt benefice, unele specii pot deveni periculoase. Înfloririle masive de alge, cauzate de poluare și de excesul de nutrienți din apă, pot consuma oxigenul și elibera toxine care afectează fauna acvatică și sănătatea oamenilor.
Cu toate acestea, potențialul algelor rămâne uriaș. Ele sunt considerate „aurul verde al viitorului”, datorită utilizărilor multiple și a rolului lor crucial în ecosisteme.
