admin Inundația la vecinul de jos, o situație banală cu costuri mari
O mașină de spălat cu furtunul fisurat, o garnitură cedată sub chiuvetă, un robinet uitat deschis, o țeavă spartă în perete.
Apa trece prin planșeu în câteva ore și ajunge în tavanul, pereții și parchetul vecinului de dedesubt, uneori și la etajele inferioare.
Paguba medie, pentru un tavan și pereții unei camere, cu zugrăveli refăcute, trece frecvent de 3.000-5.000 de lei, iar la un parchet distrus sau la un apartament renovat recent, poate ajunge la 20.000-40.000 de lei.
Cine plătește depinde de sursa apei, de asigurările existente și de ce se poate dovedi. Primele ore contează pentru toate trei.
Primele măsuri, în primele minute
Oprirea apei: robinetul general al apartamentului sau, dacă scurgerea e pe coloana comună, robinetul coloanei, de la subsol, prin administrator sau prin asociație.
Oprirea curentului în zonele udate, de la tabloul electric, dacă apa ajunge la prize, corpuri de iluminat sau tablou.
Anunțarea imediată a vecinului de dedesubt, chiar și când nu pare să fi ajuns apa la el.
Fotografii și filmări ale sursei scurgerii și ale zonelor afectate, în ambele apartamente, înainte de orice curățenie sau reparație.
Anunțarea administratorului blocului, pentru a consemna situația.
Cine răspunde pentru pagubă
Dacă sursa este o instalație din interiorul apartamentului, după robinetul de pe coloană, răspunde proprietarul apartamentului de unde a venit apa. Codul civil prevede răspunderea proprietarului pentru prejudiciile cauzate de lucrurile aflate în paza sa, iar în practică, instanțele consideră instalațiile interioare, mașinile de spălat și boilerele ca atare. Dacă sursa este coloana comună, instalația de canalizare comună sau acoperișul blocului, răspunde asociația de proprietari, prin fondurile comune, iar costul se împarte între toți proprietarii, conform cotelor-părți. Dacă apartamentul este închiriat și scurgerea a fost cauzată de neglijența chiriașului, proprietarul răspunde față de vecin, iar apoi se poate îndrepta împotriva chiriașului, conform contractului de închiriere. Proprietarul nu scapă de răspundere pentru că nu a știut de defect sau nu era acasă.
Procesul-verbal de constatare
Un proces-verbal de constatare a inundației, semnat de ambii vecini, de administrator sau de președintele asociației, cu data, sursa scurgerii, zonele afectate și fotografiile anexate, este documentul pe care se sprijină totul.
Formularele de constatare a daunelor oferite de asigurători se completează în aceeași zi sau a doua zi.
Martorii, alți vecini care au văzut apa, completează dosarul.
Reparațiile se amână până după constatarea făcută de inspectorul de daune al asigurătorului, cu excepția măsurilor urgente, cum ar fi oprirea apei și îndepărtarea apei stagnante.
Ce acoperă asigurările
Polița obligatorie PAD acoperă doar cutremurul, inundațiile din cauze naturale și alunecările de teren. Nu acoperă inundația de la vecin.
Polița facultativă a locuinței, încheiată de vecinul păgubit, acoperă, de regulă, avariile accidentale la instalații, inclusiv inundația venită de la alt apartament, cu plata despăgubirii către asigurat și recuperarea ulterioară a sumei de la vinovat.
Clauza de răspundere civilă față de terți, inclusă în multe polițe facultative ale locuinței sau disponibilă ca extensie, acoperă paguba produsă vecinilor de apartamentul asigurat, în limita sumei asigurate, frecvent 10.000-50.000 de euro.
O poliță facultativă pentru un apartament de 2 camere, cu răspundere civilă față de vecini, costă în România, frecvent, 150-400 de lei pe an, adică mai puțin decât zugrăvirea unui tavan.
Fără poliță, paguba se plătește din buzunar, prin înțelegere amiabilă sau în urma unui proces.
Evaluarea pagubei, fără exagerări
Asigurătorul trimite un inspector de daune, care fotografiază, măsoară și întocmește o estimare, pe baza devizelor standard pentru materiale și manoperă.
Păgubitul poate prezenta propriile devize de la firme de construcții sau facturile de achiziție ale bunurilor distruse.
Uzura bunurilor contează: un parchet de 15 ani nu se despăgubește la prețul unuia nou, dacă polița nu prevede despăgubirea la valoare de nou.
Mucegaiul apărut în săptămânile de după inundație, din cauza uscării incomplete, poate fi parte din pagubă, dacă este documentat.
Uscarea pereților și a planșeului durează săptămâni. Zugrăvirea prea rapidă, peste un perete încă umed, duce la pete și exfoliere, iar un dezumidificator închiriat sau cumpărat, de 600-1.500 de lei, scurtează mult timpul.
Înțelegerea amiabilă, cea mai rapidă
Când paguba e mică și sursa clară, o înțelegere între vecini, cu plata directă a reparației sau cu repararea de către o firmă aleasă împreună, închide situația în câteva zile. Înțelegerea se consemnează în scris, cu suma, lucrările și declarația că nu mai există alte pretenții. Procesul în instanță, pentru o pagubă de câteva mii de lei, durează frecvent 1-2 ani, cu expertize tehnice de 1.500-3.000 de lei. Relația de vecinătate rămâne, iar un vecin care vede grija și promptitudinea celuilalt acceptă mai ușor o soluție rezonabilă.
Prevenția, cu costuri mici
Furtunurile flexibile de la mașina de spălat, de la chiuvete și de la vasul de toaletă se schimbă la 5-8 ani, înainte să cedeze.
Robinetul de apă al mașinii de spălat se închide la plecarea în concediu.
Senzorii de scurgere, de 50-150 de lei bucata, montați sub chiuvete și lângă mașina de spălat, trimit alertă pe telefon, iar valvele automate opresc apa singure.
